Oraşul Deta

 

FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI DETA

PE ANUL 2020

 

1. Sediul consiliului local: Deta, Str. Victoriei nr.32, telefon 0256 390466, 0256 390606; fax 0256 390511

2. Adresă pagină internet: www.detatm.ro

3. E-mail: primaria_deta@net69.ro

4. Primar: Roman Petru

    Viceprimar: Plustea Corneliu

    Secretar: Sculean Coralia

5. Repere istorice:

- 1360 - aşezarea Deta este atestată documentar sub denumirea de Ded(Dedul Mic - Ghedu), ca aparţinând nobilului maghiar Petrus de Deed;

- 1446 - apare în documentele medievale ale vremii ca proprietate a lui Nicola Jobagyi Matko, iar în 1496 ca proprietate a contelui Mihai Csaki;

- 1597 - localitatea este donată de principele imperial Sigismund Báthoryunui fidel al său, George Marnachovit;

- 1660-1664 - călătorul otoman Evlia Çelebi vizitează  Banatul şi consemnează faptul că Deta era locuită de români;

- din timpul ocupaţiei otomane s-a păstrat toponimicul Ramada dat braţului Bârzavei care curgea în partea sudică a localităţii, dar şi toponimicul „Măhala” dat cartierului locuit de pătura săracă a oraşului, atât în timpul ocupaţiei otomane, cât şi în vremea stăpânirii habsburge, apoi austro-ungare;

- 1718 - după ce Banatul devine provincie austriacă, localitatea Deta trece în districtul Ciacova, apoi în districtul Timiş;

- satul Opatica (Hopadiza) avea 30 de case;

- 1725 - sunt colonizaţi germani din Renania şi Bavaria şi francezi din Lorena şi Alsacia; denumirea localităţii se transformă din Dedul Mic (Ghedu) în Deta;

- începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor şi a căsătoriilor, iar peste doar doi ani este atestată funcţionarea primei şcoli, cu predare în limba germană;

- 1733 - începe implementarea planurilor guvernatorului conte Florimund Mercy, care urmărea înfiinţarea în împrejurimile Detei a culturii orezului;

- sunt aduşi fermieri şi meşteşugari experimentaţi, în special italieni (conduşi deJosef Avo din Trento);

- în anul 1749 se obţine prima recoltă de orez;

- 1738 - localitatea este pustiită de cetele de ţărani răsculaţi din Gătaia, conduse de Pavel Dărăbanţiu;

- Deta este repopulată cu colonişti aduşi din satele Bere­cu­ţa şi Denta;

- 1763 - sunt colonizate 21 de familii de ita­lieni din zona oraşului Milano şi germani din Alsacia şi Lorena;

- 1788 - Deta este atacată din nou de cete de ţărani răsculaţi, dar aceştia sunt înfrânţi;

- 55 dintre răzvrătiţi sunt executaţi şi îngropaţi într-o groapă comună (aflată într-o zonă situată între pârâul Birdanca şi tere­nul de fotbal de azi);

- ajung în părţile Detei băjenari din Vărădia (Caraş-Severin) fugiţi de teama turcilor care atacau din nou Banatul;

- vărădenii au fost însoţiţi şi apăraţi în drumul lor până la Deta de preotul Ioan Iorgovici, fratele savantului şi apostolului martir literat al românilor bănăţeni Paul  Iorgovici;

- Ioan Iorgovici devine primul preot ortodox român al bisericii ortodoxe din Deta;

- 1810 - Deta este ridicată la rangul de oraş-târg de către împăratul Francisc I de Habsburg, păstrându-şi această calitate pâ­nă la sfârşitul secolului al XIX-lea;

- 1830 - este înfiinţată prima staţie poştală; 

- 1858 - se inaugurează calea ferată Timişoara - Stamora Moraviţa - Iam (Jam) cu staţie în Deta;

- 1867 - după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înfiinţat plasa Deta, cu 13 comune, care aparţinea de comitatul Timiş;

- 1874 - se înfiinţează formaţia de pompieri voluntari a oraşului;

- 1875-1877 - la Deta  a lucrat şi a creat poetul maghiar Revitzky Gyula, fiind îndrăgostit de localnica Bakalovics Emma;  

- 1880 - apare primul număr al ziarului „Dettaer Zeitung”;

- 9 noiembrie 1883 - s-a născut la Deta  József Haubrich,  ministru al apărării în guvernul de la Budapesta (1919), comandant militar al Budapestei în timpul Republicii Sovietice Ungare, între 21 martie şi 6 august 1919 (d. 1939);

- 1890 - Deta era reşedinţă de plasă şi avea 3 552 de locuitori, existau patru mori, fabrică de cărămidă şi numeroase ateliere meşteşugăreşti;

- 1890 - este dată în circulaţie calea ferată Timişoara - Deta - Baziaş;

- 1893 - se înfiinţează primul sindicat muncitoresc;

- 1899 - se introduce primul telefon;

- 1900-1902 - se construieşte uzina electrică şi se introduce iluminatul electric;

- 1910 - este ridicat turnul pompierilor;

- 1918-1919 - localitatea este ocupată de către armată  sârbă; 

- 1919 - Banatul (inclusiv Deta) devine parte componentă a Regatului României;

- 1923 - preot al comunităţii ortodoxe româneşti din Deta este Petru Bizerea(1881-1953), doctor  în teologie;

- prima liturghie în biserica ortodoxă română s-a celebrat la 4 august 1923, cu ocazia onomasticii Reginei Maria şi a celei dea patra aniversări a cuceririi Budapestei de către Armata Română;

- 1924 - are loc inaugurarea liceului real din Deta;

- 1925 - se înfiinţează „Fa­brica de Furnir şi Industria Lemnului „Prohaska s.p.a“ (apoi SC PLAPAF S A);

- 1930 - Valeriu Boleanţu, avocat din Deta, devine prefect al judeţului Timiş-Torontal;

- în perioada interbelică, Deta avea străzi bi­ne întreţinute, trotuare asfaltate, în centru erau o serie de clădiri frumoase, precum primăria, hotelul şi cafeneaua„Bellavista“, loc de întâlnire al comercianţilor români şi sârbi;

- populaţia Detei era de 4070 locuitori, germanii fiind majoritari, urmaţi ca număr de  români, sârbi şi maghiari;

- localitatea decade  de la statutul de oraş la cel de aşezare rurală (comună);

- 1944  -  se naşte la Deta Mihai J. Speriosu, doctor în teoria literaturii, director academic al Institutului de studii europene din cadrul Universităţii Georgia (SUA);  

- 11 septembrie 1944 - oficiantul poştal Elena Ghenescu  transmite din Deta aflată sub ocupaţia armatei germane date comandamentului militar român, dar este prinsă de nemţi şi schingiuită;

- după război, curajoasa oficiantă din Deta este decorată cu Crucea serviciului credincios (pentru civili);

- 1948 - se înfiinţează spitalul cu trei secţii: (obstetrică, pediatrie, boli infecţioase), policlinica, baia publică, cantina şcolară  şi cantina pentru adulţi;

- 14 aprilie 1950 - se naşte la Deta Miodrag Milin, cercetător, istoric, profesor universitar;

- 1951-1956 -  sunt deportaţi în Bărăgan zeci de germani, sârbi, unguri, dar şi basarabeni refugiaţi în Banat încă  din anul 1940;

- 25 august 1952 - se naşte la Deta Ecaterina Neagu, pictor;

- 12 ianuarie 1959 - se naşte la Deta Dan Radosav, preot şi publicist;

- 1962 - se înfiinţează Liceul teoretic din Deta;

- 1964 - este fondată Biblioteca Orăşeneasc Deta;

- 1968 - Deta devine din nou oraş;

- 16 martie 1971 - se naşte la Deta Nora Blaj Demetrescu, pictor;

- 1999 - îşi începe activitatea S.C. Eybl, întreprindere cu profil textil care preia parte din angajaţii PLAPAF;

- 2002 - dacă   în anul 1930 din cei 3854 de locuitori ai Detei 2523 erau germani, la începutul mileniului III în oraş  mai trăiau doar 389 de şvabi;

- oraşul Deta avea  6582 de locuitori;

- 2000-2004 - încep noi lucrări edilitare de zone rezidenţiale şi sunt finalizate cele de la noua biserică ortodoxă română; 

- 2009 - sunt terminate două blocuri noi ANL în zona Termal;

- este sfinţită  noua biserică ortodoxă română;

- Opatiţa (1256, Appacchafalva).

6. Populaţia stabilă la 30.12.2020- total = 7598 persoane, din care:

- masculin = 3571 persoane

- feminin   = 4027 persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020 = 3125

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 1: Opatiţa.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

                        - DJ 595A = 10,5 km;

                        - DJ 595C = 3,2 km;

                        - DC 186 = 1,29 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        - DC 172 Deta - Opatiţa = 4,0 km     

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            - Deta = 17,25 km;

            - Opatiţa = 4,36 km.

11. Număr posturi în primărie - total = 76, din care:

- funcţionari publici = 38

- personal contractual = 38

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

1.Coka , Serbia, regiunea Voivodina

2.Bordany, Ungaria, Județul Csangrad

3.Gaglianico, Italia, regiunea Biella

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

          Orașul Deta face parte din următoarele asociații:

1.Asociația Timiș Torontal Bârzava

2.Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș

3.Asociația Orașelor din România

4.Asociația Intercomunitară Apă-Canal

5.Gal Timiș Torontal Bârzava

6.GECT Banat Triplex Confinium

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

Modernizare cenrul civic în orașul Deta 

Modernizare străzi în orașul Deta 

16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr.dosare pentru ajutoare sociale) = 25

17. Pieţe - târguri:

- Piața Agroalimentară Deda 

18. Instituţii şcolare:

1.Liceul Tehnologic Sfântu Nicolae Deta care cuprine liceul orașului Deta, Școala generală cu clasele I-VIII, Școala generală cu clasele I-IV Deta, Școala generală cu clasele I-IV Opatița.

2.Grădinița cu program prelungit Deta, care cuprinde Gradinița PP Deta, Grădinița PN Deta si Grădinița PN Opatița

19. Instituţii sanitare:

- Spitalul Orăşenesc Deta;

20. Instituţii culturale:

- Centrul cultural Deta

21. Baze sportive şi de agrement:

- Stadion orăşenesc de fotbal  Deta;

- Teren multifuncțional parc Deta

- Ștrand termal Deta, Ștrand olimpic

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Biserica ortodoxă română Deta (2008);

- Biserica ortodoxă română Opatiţa (1725);

- Biserica romano-catolică Deta (1900);

- Biserica ortodoxă sârbă Deta (sec.XVIII);

- Biserica baptistă Deta;

- Biserica penticostală Deta;

- Biserica reformată Deta;

- Mânăstire sârbească menţionată la mijlocul secolului al XIX-lea.

23. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

            - Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial: Deta;

            - Monumentul eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Deta;

            - Placă comemorativă în memoria cetăţenilor din Deta deportaţi în Rusia: Deta;

            - Monument - Glorie eternă eroilor din oraşul Deta căzuţi în luptele pentru apărarea patriei: Deta;

            - Monument - Glorie eternă eroilor din Opatiţa căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Opatiţa;

            - Monument în amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial anii 1914-1918: Opatiţa.

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

Hramul Bisericii Ortodoxe Române Deta – ”Pogorârea Sfântului Duh” sau Rusaliile

Hramul Bisericii Catolice Deta -  ”Sfânta Ana”

Hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe – ”Soborul tuturor sfinților sârbi”

”Zilele Orașului Deta”

”Crosul Orașului Deta”

Festivul culinar ”Ceaunul și Grătarul”