1400 Febr. 20 Papa Bonifaciu al IX-lea acordă indulgenţe bisericii parohiale Sf. Elisabeta din Cenad.
1401 Trupe bănăţene participă la campaniile regale împotriva Cehiei şi Austriei.
1401 Ian. 17 Posesiunile Ciacova şi Cebza sunt întărite în stăpânirea familiei Csaky.
1401 Aug. 27 Papa Bonifaciu al IX-lea îl numeşte pe Blasius de Chaak, cleric necăsătorit, în funcţia de notar public la Cenad.
1402 Trupele bănăţene participă la aceleaşi campanii militare.
1402 Iul. 1 Papa îl aminteşte pe Nicolae Andrei, „dictus de Temeswar”, biserica parohială Sf. Gheorghe patronată de Sfântul Eligius, biserica Sf. Maria (cu mănăstire şi capela Sf. Margareta din biserica parohială). Este singurul caz din regat în care Sf. Eligius (Eloi – cel mai popular sfânt din lumea franceză) este patronul unei biserici, probabil datorită coloniştilor (hospites) valoni.
1402 Aug. Castelele din Obad şi Jobag sunt distruse, iar materialul rezultat este folosit la fortificaţiile Timişoarei.
1402 Oct. 4 kalendis Roma: Papa îl absolvă pe Eligiu, fiul lui Mihail, canonic din Cenad, de fapta omuciderii pe care a săvârşit-o la 18 ani, pe când – şcolar fiind – se îndrepta spre şcoala din Cenad şi, din cauza soarelui care l-a orbit în momentul în care trăgea cu arcul, a greşit ţinta şi a ucis un om.
1402-1404 Se produce o nouă revoltă împotriva regelui Sigismund de Luxemburg; conducători sunt Nicolae Marczali, Ştefan de Remetea, George de Omor, Ştefan şi Ioan, fiii lui Toma; ea este înăbuşită cu greu după doi ani. Banatul este şi el teatru de război.
1403 Este un an confuz, cu lupte interne.
1404 Se încheie conflictul intern şi se desfăşoară lupte cu turcii pe Dunăre. Numirea florentinului Filippo Scolari în funcţia de comite de Timiş, Cenad, Arad, Caraş, Cuvin, apoi ca ban de Severin. Va deţine aceste funcţii până la moartea sa în 1426. Aduce umanismul şi renaşterea italiană în Banat şi la Timişoara; este un excelent diplomat şi conducător de oşti, sprijinitor al lui Mircea cel Bătrân şi al lui Dan al II-lea.
1404 Aug. 26 Este amintită biserica Sf. Duh din Recaş, aflată în posesia familiei nobile române, refugiată aici din ţara Românească.
1404 Oct. 25 Sunt amintite cetatea şi oraşul Şemlacu Mare (Mezö Somlyo), reşedinţa comitatului Caraş.
1405 Iul. 22 Lângă cetatea de la Şemlacu Mare se desfăşoară lucrările congregaţiei nobiliare a comitatului Caraş, prezidate de noul comite.
1405 Aug. 24 Congregaţia nobiliară a Timişului se desfăşoară lângă Timişoara, în prezenţa aceluiaşi comite.
1406 Nov. 19 La Timişoara se semnează tratatul de alianţă dintre Ungaria şi Serbia, mijlocit de către Filippo Scolari.
1407 Nov.-Dec. Alianţa dintre ţara Românească şi Ungaria, mijlocită de Scolari, este semnată de cei doi domni la Severin.
1405-1408 Au loc mai multe campanii regale împotriva Bosniei, la care participă şi trupele bănăţene; cei mai viteji sunt răsplătiţi, la rugămintea comitelui, cu posesiuni.
1408 Dec. 12 Regele Sigismund de Luxemburg înfiinţează Ordinul Dragonului pentru a răsplăti fidelitatea unor supuşi; printre primii beneficiari s-a numărat şi Filippo Scolari.
1409 Febr. O campanie victorioasă „bănăţeană” în Serbia împotriva otomanilor este condusă de acelaşi comite de Timiş, Filippo Scolari.
1410 Febr. 10 Actul regal de confirmare a donaţiei domeniului Hunedoarei pentru Voicu este dat la rugămintea lui Scolari, pentru că Voicu a luptat ani de zile alături de el în campaniile militare.
1410 Iun. Comitele de Timiş, Filippo Scolari, este trimis la Bologna, reşedinţa papei, pentru discutarea unor probleme diplomatice şi religioase.
1411 Ian. Regele ia partea negustorilor saşi împotriva negustorilor din Timişoara.
1411 Primăvara-vara Filippo Scolari este trimis ca sol la curtea papală.
1411 Vara-toamna Comitele de Timiş, Scolari, îşi dovedeşte calităţile diplomatice şi mediază pacea cu Serbia, pe care o scoate din sfera influenţei otomane.
1411 Toamna-iarna Se derulează prima campanie victorioasă antiveneţiană, condusă de Filippo Scolari, la care participă şi trupe din Banat.
1412 Iarna Este continuată campania antiveneţiană.
1412 Vara Se desfăşoră o vie activitate diplomatică internaţională a comitelui de Timiş.
1413 La Timişoara sunt amintiţi raguzanii, probabil o colonie de negustori ce se va perpetua timp de secole. Are loc o altă campanie antiveneţiană a lui Scolari, în Dalmaţia.
1414 Vara În Bosnia se derulează o campanie regală contra otomanilor, la care participă şi trupele bănăţene.
1414 Nov. 5 Se deschid, la Konstanz (Elveţia), lucrările marelui conciliu ecumenic creştin. Scolari este paznicul antipapei Ioan al XXIII-lea, alături de suita sa bănăţeană.
1415 Ian. 10 Papa Ioan al XXIII-lea ordonă episcopului de Cenad să nu mai ceară dijmele bisericeşti locuitorilor români din satele bănăţene.
1416 Se desfăşoară cele mai mari incursiuni otomane de până acum; cu acest prilej este atins şi Banatul până la Mureş, dar vicecomitele de Timiş îi respinge, după un duel cavaleresc cu Isac paşa pe care-l învinge. Târgul săptămânal de la Timişoara se ţine duminica.
1417 Vara O incursiune otomană ajunsă prin Caraş şi Timiş (Şemlacul Mare, Gătaia, Ciacova, Maraz) este respinsă de trupele locale.
1417 Apr. 22 Ştefan este jude al oraşului Cenad. Otomanii ajung pentru prima dată până sub zidurile cetăţii Cenad.
1418 Ioan (Iancu) de Hunedoara este amintit ca luptător împotriva otomanilor.
1419 Comitele de Timiş Filippo Scolari şi trupele sale bănăţene intervin de două ori (primăvara şi toamna) în sprijinul lui Dan al II-lea. Severinul este anexat regatului şi Scolari cu oamenii săi reconstruieşte din temelii această cetate, care va rezista încă un veac presiunii otomane.
1420 Primăvara O incursiune otomană se abate asupra Banatului, dar este respinsă de către vicecomitele de Timiş, cu trupele locale. Ladislau, fiul lui Danciu de Macedonia, canonic de Cenad, vine în armata comitelui de Timiş, cu tot cu familiarii săi, ca să lupte împotriva turcilor. Este un exemplu rar, dar perfect compatibil cu faptul că acest Ladislau este unul dintre fiii celebrei familii româneşti Danciu din Macedonia, remarcată în decursul deceniilor. Magistrul Ladislau devine unul dintre cei mai reprezentativi episcopi catolici ai zonei, dar şi unul dintre sprijinitorii umanismului şi renaşterii italiene în Banat. Filippo Scolari pleacă în primele cruciade antihusite. Comitele de Timiş, Sigismund Losonczi, pleacă cu trupele sale în Muntenia şi Dobrogea, în sprijinul lui Dan al II-lea; la întoarcere, după un şir de lupte, este înfrânt şi ucis.
1421 Trupe bănăţene, sub comanda lui Filippo Scolari, participă la prima cruciadă antihusită, în Boemia şi Cehia.
1421 Iun. 29 Doi locuitori al Cenadului – Stheffel şi Ipolitus – sunt datori vienezului Mwssel, zis şi evreul, o mare sumă de bani.
1422 O campanie bănăţeană se desfăşoară în ţara Românească, în sprijinul lui Dan al II-lea.
1423 Două campanii bănăţene au loc, în iarnă şi toamnă, în Muntenia, ambele fiind conduse de Scolari, iar victoriile acestuia îi asigură tronul lui Dan al II-lea.
1424 O intensă activitate diplomatică europeană desfăşoară acum Scolari la curtea regală. O nouă campanie militară antiotomană are loc în toamnă. Apoi urmează refacerea cetăţii Severinului de către trupele bănăţene.
1425 Coaliţia creştină, în frunte cu Dan al II-lea şi Filippo Scolari, îi alungă pe otomani din Muntenia, apoi trupele creştine trec Dunărea şi cuceresc cetatea şi ţinutul Vidinului, reînfiinţând, temporar, fostul banat al Vidinului.
1426 Primăvara Are loc o nouă campanie militară bănăţeană, victorioasă, în Muntenia, cu participarea lui Don Pedro, prinţul moştenitor al Portugaliei.
1426 Vara Activitate diplomatică intensă a lui Scolari, atât la curtea regală, cât şi la Dunăre; prin intervenţia lui, domnul muntean primeşte o gardă regală de protecţie.
1426 Toamna Dieta regală se desfăşoară în Banat şi pregăteşte noi măsuri militare antiotomane.
1426 Dec. La Lipova se stinge din viaţă Filippo Scolari.
1427 O altă campanie regală se derulează în Muntenia, în iarnă-primăvară, şi apoi o alta, toamna, urmată de o campanie sud-dunăreană soldată cu pierderea luptei de la Golubac şi încetarea campaniilor ofensive creştine antiotomane.
1427 Mai 19 Regele Sigismund donează nobilului Albert din Valea lui Mihai mai multe posesiuni pentru meritele în luptele antiotomane; dintre acestea, în Timişul de azi sunt Sângeorge cu satul, cetăţuia şi vama percepută la vadul Bârzavei, Igazăul de sus şi de jos.
1428 Sigismund de Luxemburg este tot anul în Banat, în încercarea de a întări linia Dunării; acordă numeroase donaţii funciare bănăţenilor pentru meritele militare recente; privilegii deosebite sunt acordate districtelor româneşti bănăţene.
1429 Regele încredinţează apărarea Dunării bănăţene cavalerilor teutoni care încep organizarea militară a regiunii şi îşi subordonează forţele militare locale.
1430 Este elaborat regulamentul serviciului militar obligatoriu, în care Banatului îi revin sarcini militare sporite.
1431 Se desfăşoară Conciliul ecumenic de la Basel. Au loc hărţuieli la frontieră cu otomanii.
1432 Biserica Sf. Maria din Opatiţa, prădată şi distrusă de turci, este fortificată cu ziduri prin strădania localnicilor, spre a rezista altor atacuri. O nouă incursiune otomană prin Banat se soldează cu distrugerea membrilor ordinului teuton, aflaţi aici. Se naşte la Timişoara Oswald Pelbart, preot şi misionar franciscan, cu studii la Cracovia, autor al unor virulente predici; Pelbart de Timişoara este autorul –-singurul născut pe teritoriul României - unor incunabule, tipărite la 1498 şi retipărite în mai multe ediţii în secolul următor.
1433 Daud Celebi, nepot de sultan otoman, trece în lumea creştină şi primeşte mai multe posesiuni în Timiş, în zona Jimboliei; fiica sa va fi, mai târziu, prilej de duel pentru doi nobili bănăţeni. Roma: Bănăţenii participă la încoronarea lui Sigismund de Luxemburg ca împărat romano-german. La Timişoara există două spitale. Sf. Spirit în Cetate, fondat de orăşeni, şi Cei 10.000 de sfinţi în afara zidurilor, fondat de Barbara, soţia (văduva) lui Filippo Scolari, fostul comite de Timiş.
1434 Reîncepe politica militară ofensivă antiotomană; bănăţenii sunt din nou în primele rânduri.
1435 Se desfăşoară noi conflicte militare cu otomanii; Ioan de Hunedoara se remarcă deja în aceste lupte şi primeşte posesiuni în Banat. Se aplică un nou regulament militar obligatoriu în regat.
1436 Incursiunea lui Evrenosbeioglu Ali bei prin Banat se încheie cu asediul cetăţii Timişoara şi jefuirea întregii provincii, fără a întâmpina rezistenţa trupelor locale.
1436 Oct. 16 Albert, vicar general al episcopiei Cenadului, îl cheamă aici pe inchizitorul Iacob de Marchia.
1437 Iun. O campanie antiotomană victorioasă la sudul Dunării are loc cu participarea semnificativă a celor doi fraţi Huniazi.
1438 Campania militară a sultanului Murad al II-lea începe prin Banat, apoi continuă în Transilvania, unde trupe bănăţene luptă cu sultanul sub cetatea Haţeg.
1439 Trupe bănăţene se află în tabăra regală care pleacă, vara, împotriva otomanilor.
1439 Sept. 27 Regele Albert de Habsburg zălogeşte fraţilor Ioan şi Ioan cel Tânăr de Hunedoara districtul Icuş şi târgul Margina, până va reuşi să le restituie suma împrumutată, de 4.000 florini de aur.
1440 Vara Un asediu otoman, eşuat, asupra Belgradului.
1440 Aug. Cei doi fraţi Huniazi sunt bani de Severin şi primesc ca donaţie regală districtul românesc şi târgul Bujor; cei doi repară în toamnăiarnă cetatea Belgradului.
1441 Ioan de Hunedoara este ban de Severin, comite de Timiş şi voievod al Transilvaniei.
1441 Oct. 16 Armata condusă de către Ioan de Hunedoara este în tabără la Unip, întoarsă din victorioasa campanie antiotomană din Serbia, în care moare fratele său, Ioan cel Tânăr.
1442 Au loc luptele lui Ioan de Hunedoara cu Mezid bei, în primăvară, apoi campania beilerbeiului Rumeliei, Sehabeddin bei, ce atinge Banatul, iar trupele otomane jefuiesc la Lugoj şi Timişoara. Învins la Poarta de Fier a Transilvaniei, apoi în Muntenia, beiul se retrage. Trupele creştine îl urmăresc prin Bulgaria şi Serbia.
1443-1451 Ioan de Hunedoara este şi comite de Cenad. El vizitează oraşul pe 6 ianuarie 1450, 16 aprilie 1450, în ultima săptămâna din 1450, dar şi pe 4 ianuarie şi 10 februarie 1451.
1443 Mai 11 Papa primeşte în audienţă o delegaţie a cetăţenilor şi preoţilor din Timişoara, care solicită dreptul de posesie asupra celor două ospicii (spitale) construite de Barbara, soţia lui Filippo Scolari.
1443 Iun. 5 Se produce un puternic cutremur de pământ în Banat, care distruge şi fortificaţia Timişoarei.
1443 Toamna-iarna „Campania cel lungă” a lui Ioan de Hunedoara se desfăşoară prin Serbia şi Bulgaria, cu participarea multor oşteni bănăţeni, răsplătiţi apoi cu posesiuni pentru vitejia lor.
1444 Ioan de Hunedoara începe rezidirea cetăţii Timişoara, ridicând noi ziduri de apărare, consolidând castelul şi alte clădiri din cetate.
1444 Sept. 21 Cruciaţii europeni şi regele Vladislav I sunt la Timişoara, în drum spre Varna, unde suferă o înfrângere zdrobitoare din partea otomanilor, iar regele moare pe câmpul de luptă; Ioan de Hunedoara se retrage cu armata.
1445 O campanie victorioasă a lui Ioan de Hunedoara şi a trupelor sale are loc în Serbia. Cruciaţii şi trupele lui Ioan de Hunedoara coboară pe Dunăre până spre Nicopole, repurtând succese militare; prezenţă bănăţeană în ambele campanii.
1447 Mai La Timişoara se desfăşoară ample pregătiri militare ale lui Ioan de Hunedoara pentru proiectata campanie împotriva Moldovei.
1448 La Timişoara are loc concentrarea armatei regale pentru campania din Serbia. Lupta de la Kossovopolje este pierdută de creştini.
1449 O nouă concentrare de trupe regale are ca punct Banatul.
1450 aprox. Timişoara numără circa 400 de gospodării, iar cu tot cu garnizoană are o populaţie între 2.000 şi 3000 de locuitori.
1453 Ian. 30 Regele Ladislau al V-lea îi donează lui Ioan de Hunedoara, pentru meritele sale militare deosebite, districtele româneşti făgeţene Jupani, Bujor, Sugea şi Mănăştiur.
1454 Concentrarea oastei regale în Banat, urmată de trecerea Dunării în Serbia şi înfrângerea lui Firuz bei de către trupele conduse de către Ioan de Hunedoara.
1455 Prezenţa la Timişoara, Cenad şi în alte locuri din Banat a călugărului Ioan de Capistrano, venit cu misiune de catolicizare, dar şi de îndemn la cruciadă antiotomană. La Cenad el locuieşte în casa episcopului, aflată lângă biserica şi spitalul Sf. Gheorghe. O nouă campanie creştină ajunge în Serbia ocupată de otomani şi se soldează cu o victorie a lui Ioan de Hunedoara, la Kruševac, împotriva lui Ferhad bei.
1455 Aug. 20 Regele donează familiei Huniazilor cetatea, oraşul şi castelul Timişoara, ca răsplată pentru suma de 20.000 florini aur împrumutată mai demult regelui.
1456 Primăvara-vara La Timişoara are loc concentrarea trupelor regale, ce pleacă cu Ioan de Hunedoara la despresurarea Belgradului.
1456 Mai 16 Este atestat un jude al oraşului Cenad.
1456 Iul. 21-22 Eliberarea Belgradului este cea mai mare victorie antiotomană a creştinătăţii după căderea Constantinopolului.
1456 Aug. Are loc decesul lui Ioan de Hunedoara, la Zemun, lângă Belgrad.
1456 Nov. 23 La Timişoara, în capela castelului, regele Ladislau al V-lea „Postumul” jură să nu facă rău familiei eroului de la Belgrad.
1456 Nov.-Dec. În Timişoara se desfăşoară mari festivităţi prilejuite de victoria de la Belgrad şi de prezenţa curţii regale aici.
1456 Dec. 9 Regele Ladislau al V-lea se află în vizită la Cenad.
1457 Aug. Decretul regelui Ladislau al V-lea privitor la confirmarea privilegiilor celor opt districte româneşti privilegiate din Banat - este unicat în cazul istoriei medievale; printre cele 8 districte privilegiate se numără şi districtul Lugojului.
1458 Ian. Se produce alegerea lui Matia Corvin ca rege al Ungariei. Proaspătul rege revine la Timişoara alături de mama şi de unchiul său, Mihail Szilagy, nobil bănăţean, principalul autor al alegerii sale ca rege al Ungariei.
1458 Primăvara şi toamna Trupe bănăţene, conduse de Mihail Szilagyi, cumnatul lui Ioan de Hunedoara, luptă în Banat şi la sudul Dunării cu otomanii.
1458 Nov. O altă, şi ultimă, vizită regală la Timişoara a lui Matia Corvin.
1458 Dec. 10 Matia Corvin se află în vizită la episcopul Cenadului.
1459 Albert Hangach, episcopul Cenadului, anunţă începerea lucrărilor de refortificare a cetăţii, dar şi a altor construcţii religioase şi laice din Cenad. Congresul ecumenic se desfăşoară la Mantua; participă şi Albert, episcop de Cenad, care solicită papei 12.000 de oşteni pentru lupta antiotomană .
1459-1460 Iarna O incursiune otomană la nordul Dunării, condusă de Hasan bei-oglu Isa bei, înfrântă de Mihail Szilagyi în Banat.
1460 Iun. 30 La Cenad se desfăşoară lucrările congregaţiilor nobiliare din comitatele Timiş şi Cenad, în prezenţa palatinului regatului.
1460 Vara-toamna Incursiunea otomană pătrunsă în Banat până spre Timişoara şi Cenad este înfrântă de Mihail Szilagyi. Urmează lupta de la Pojejena, în care Szilagyi este înfrânt, luat prizonier, dus la Stambul şi decapitat.
1460 Înainte de Sf. Nicolae Regele Matia Corvin se află din nou la Cenad.
1461 Au loc lupte victorioase ale trupelor bănăţene cu otomanii în şi în afara Banatului.
1462 Aflat în campanie, în drum spre ţara Românească, regele Matia Corvin trece din nou pe la Cenad şi vede că încă se lucrează la zidurile cetăţii.
1463 Are loc o campanie regală împotriva otomanilor în Bosnia, cu participarea bănăţenilor. O campanie de jaf a lui Ali bei Mihaloglu în Banat ajunge până spre Timişoara, unde acesta este surprins şi învins de trupele voievodului Trasilvaniei.
1463 Nov. 11 Papa Alexandru al VI-lea acordă ordinului franciscan biserica şi mănăstirea Sf. Maria din Cenad.
1464 Are loc o altă campanie regală în Bosnia, cu aceeaşi participare bănăţeană.
1465 O incursiune otomană pătrunde în Banat şi riposta militară locală are loc pe şi la sud de Dunăre.
1467 O incursiune otomană este respinsă în Banat. Campania regală împotriva lui Ştefan cel Mare se încheie prin lupta de la Baia.
1468-1474 Se desfăşoară operaţiunile războiului cu Cehia pentru coroana regală, cu o masivă participare bănăţeană.
1474 Timişoara este amintită drept „civitas” (oraş).
1476 Iul. Incursiunea otomană în Banat, condusă de acelaşi Mihaloglu Ali bei, are succese iniţiale, dar este respinsă în final de localnici, care contraatacă pe linia Dunării.
1477 Trupe bănăţene participă, în cadrul armatei regale, la prima campanie împotriva Vienei.
1478 Atac otoman asupra Banatului şi intervenţie bănăţeană la sud de Dunăre. Pavel Chinezu este numit comite de Timiş şi căpitan suprem al armatei regale; începe astfel o epocă glorioasă pentru întregul Banat, prin organizarea administrativă şi succesele militare continue împotriva otomanilor.
1479 Congregaţia nobiliarăa comitatelor Cenad şi Timiş se desfăşoară lângă cetatea Cenadului, în prezenţa palatinului.
1479 Oct. 13 Trupele bănăţene, conduse de către Pavel Chinezu, ajung după trei zile de marş forţat de la Timişoara pe Câmpul Pâinii de lângă Orăştie şi obţin victoria împotriva otomanilor.
1480 Nov. 6-14 O campanie militară ofensivă a lui Pavel Chinezu se desfăşoară în Serbia şi se soldează cu victorii asupra beilor locali şi aducerea mai multor familii creştine în Banat.
1481 Nov. 2-20 O nouă campanie bănăţeană, victorioasă, se desfăşoară în Serbia şi sunt colonizate multe familii creştine de acolo în Banat.
1482 Incursiunea otomană pătrunsă în Banat este înfrântă de către Pavel Chinezu la Becicherecu Mare (azi Zrenjanin).
1490-1491 Se desfăşoară un război civil, la moartea regelui Matia Corvin. Este implicat şi Banatul prin comitele de Timiş, Pavel Chinezu, care are un rol decisiv în alegerea noului rege.
1491 Febr. Otomanii ajung până sub zidurile cetăţii Timişoara şi incendiază suburbiile, dar sunt respinşi de către trupele locale. La Cenad este aminitită documentar existenţa -mult mai veche, desigur - a cămării sării regale.
1491 Aug. O nouă incursiune otomană ajunge în toate părţile Banatului, până la Mureş; trupele se întorc nestingherite la sudul Dunării, forţele locale fiind angrenate în conflictele dinastice din alte părţi ale regatului.
1491 Nov. Are loc o ripostă creştină pe linia şi la sud de Dunăre.
1492 Cetatea şi oraşul Timişoara se află în proprietatea deplină a lui Pavel Chinezu încă din anul 1479, mărturiseşte un document din acest an.
1492 Iul.-Aug. Mihaloglu Ali bei propune sultanului supunerea ţinuturilor nord-dunărene prin cucerirea cetăţilor lor de sprijin; ca urmare, el asediază Severinul, dar este respins de trupele bănăţene care trec şi la sudul fluviului, atacând Vidinul şi repurtând succese răsunătoare.
1493 Dec. Pavel Chinezu, în fruntea trupelor bănăţene, salvează Belgradul de cucerirea otomană.
1494 Ian. Pavel Chinezu, cu aceleaşi trupe bănăţene, trece Dunărea şi pustieşte Serbia otomană, apoi intră în Bulgaria, dar bogăţia prăzilor face ca armata să nu mai lupte. Este singura dată când acest comandant de oşti trebuie să se retragă - din pricina bogăţiilor acumulate, deşi avea deschis drumul până la Adrianopol.
1494 Albert, numit Chanadinus, este un excelent predicator al acestor timpuri, care transpune în versuri viaţa Sf. Petru în stilul lui Tulianus, fiind cântată pe ritmul unor cunoscute cântece bisericeşti; el mai transcrie în codice diverse alte încercări literare.
1494 Sept.-Oct. Vizita regelui Vladislav al II-lea la Timişoara şi primirea lui fastuoasă de către Pavel Chinezu.
1494 Oct.-Nov. Se desfăşoară cea mai mare campanie ofensivă creştină la sudul Dunării după Ioan de Hunedoara; este condusă de către Pavel Chinezu, care zdrobeşte orice rezistenţă otomană până dincolo de Sofia, încât garda sultanului trece în partea asiatică a Istambulului.
1494 Nov. 24 Se stinge din viaţă Pavel Chinezu.
1495 Nov. 1 Regele Vladislav al II-lea este la Cenad, de unde îi cere lui Vlad, fiul lui Vlad Tepeş, să nu intervină, deocamdată, în ţara Românească.
1497 Pretendentul la tronul muntean Mihnea „cel Rău” vine la Timişoara pentru sprijin militar local. Faptul este o obişnuinţă, ca şi sprijinul acordat unor asemenea pretendenţi.
1498 Vlad, fiul lui Vlad Tepeş, vine la Timişoara pentru sprijin militar.
1499 aprox. La Timişoara sunt refăcute zidurile cetăţii, cu sprijin papal; se construieşte o nouă linie de fortificaţii, înaintea celei existente şi cu bastioane tip rondel. Aşezarea are între 4.000 şi 5.000 de locuitori.